Sarichioi, Lipovenen, Uspenia, Pensiunea, Poarta Apelor, La Cupric, Camping, Zorile Albe, Chettusia, Constanta, Mamaia, Olimp, Neptun, Jupiter, Saturn, Costinesti, Mangalia, Donau, Donaudelta, Gura Portitei, Mila 23, Murighiol, Sulina, Tulcea, Karper, Meerval, Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasud, Botosani Braila, Brasov, Buzau, Calaras, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Ilfov, Maramures, Mehedint, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Valcea, Vrancea
     

Fișier:Bucharest-Coat-of-Arms.png Bucureşti                                  

Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de 1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie 2009) face ca Bucureştiul să fie al şaselea oraş ca populaţie din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureştiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiştii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăşi patru milioane.. La acestea se adaugă faptul că localităţile din preajma oraşului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează populaţie de aproximativ 430.000 de locuitori. 

Prima menţiune a localităţii apare în 1459. În 1859 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.

Bucureştiul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti la nord şi Giurgiu la sud. Oraşul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

Câmpia Bucureştiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în N-E şi E până la Valea Pasărea, în S-E şi S până la Câmpul Câlnăului şi Lunca Argeş-Sabar, în S-V tot până la Lunca Argeş-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu. 
S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mişcării de înălţare a Carpaţilor şi Subcarpaţilor şi a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess şi depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată.

În acest timp râurile îşi prelungesc cursurile şi îşi intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia. Câmpia Bucureştiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, şi 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviţei. Oraşul propriu-zis se desfăşoară între 58 m şi 90 m altitudine. Peste 50% din suprafaţa sa se încadrează în intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depăşesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea estică, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2.

Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) şi văi (cu terase şi lunci) care se succed de la nord către sud: Câmpul Băneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m şi densitatea fragmentării mai mare în sectorul sudic, de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Văii Colentina, pantele pot depăşi 5o. Valea Colentinei este asimetrică (datorită versantului drept mai abrupt) şi puternic meandrată. La intrarea în Bucureşti are lăţimea de 0,5 km, iar la ieşire, de 1,5 km. În lungul ei apar două terase joase (de 2-3 m şi de 4-6 m) şi martori desprinşi din câmpuri sau din terase.

Lunca este largă şi bine dezvoltată pe ambele maluri, însă din cauza lucrărilor de regularizare a fost acoperită de apele lacurilor de acumulare. Se mai păstrează doar câteva popine sub forma unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroeşti şi Pantelimon. Câmpul Colentinei (sau Giuleşti-Floreasca), cuprins între râul omonim şi Dâmboviţa, acoperă circa 36% din teritoriul Municipiului, având o înclinare uşoară pe direcţa NV-SE (între 80 şi 60 m altitudine). Densitatea fragmentării are valori cuprinse între 0 şi 1 km/km2. Valea Dâmboviţei este săpată în loess, având malul drept mai abrupt şi înalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4-5 m în amonte şi 7-8 m în aval).

Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stângă a râului şi sunt în număr de patru. Până la amenajarea cursului, în luncă se găseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave şi maluri abrupte. În prezent se mai păstrează o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vodă) şi popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vodă, Movila Mare). Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Văcăreşti) se desfăşoară între Valea Dâmboviţei, la nord, şi de râul Sabar, la sud. Scade în altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominând treptele hipsometrice de 70-80 m şi 80-90 m, iar densitatea fragmentării ajunge până la 0,5-1 km/km2












Obiective turistice:

  • Casa Poporului
  • Academia Română (fondată în 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicină, alte numeroase institute de învăţământ superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondată în 1867, circa 8 milioane volume;
  • Biblioteca Naţională, fondată în 1955, 7 milioane volume;
  • Biblioteca Centrală Universitară, fondată în 1896, 2 milioane volume, incendiată în timpul Revoluţiei din 1989), ş.a.m.d.
  • Parcul Herăstrău (187 ha),
  • Parcul Cişmigiu (13 ha), inaugurat în anul 1860,
  • Parcul Tineretului (200 ha) şi Parcul Carol (36 ha), inugurat în 1906.

Listă de clădiri importante din Bucureşti: 

  • Biserica Domnească Buna Vestire
  • Mănăstirea Radu Vodă
  • Mănăstirii Mihai Vodă
  • Biserica mănăstirii Mărcuţa
  • Mănăstirea Plumbuita
  • Biserica Patriarhiei cu hramul Sf. Dimitrie cel Nou
  • Mănăstirea Cotroceni
  • Mănăstirii Antim
  • Biserica Fundenii Doamnei
  • Palatul Mogoşoaia
  • Biserica Colţea
  • Mănăstirea Văcăreşti
  • Biserica Kreţulescu
  • Biserica Stavropoleos
  • Biserică a lui Bucur Ciobanul
  • Biserica Bolniţei
  • Mănăstirii Radu Vodă
  • Biserica Sf. Elefterie
  • Biserica Olari
  • Palatul Ghica-Tei
  • Casa Suţu
  • Biserica Sf. Spiridon Nou
  • Hanul lui Manuc
  • Palatului Ştirbey
  • Parcul central al Bucureştiului, Cişmigiul
  • Calea Victoriei
  • Palatul Băncii Naţionale
  • Casa de Economii şi Consemnaţiuni
  • Bibliotecii Centrale Universitare.
  • Palatul Curţii Supreme de Justiţie
  • Catedrala Sfântul Iosif
  • Ateneul Român
  • Muzeul Naţional de Istorie a României
  • Palatul Patriarhiei
  • Clădirea Primăriei Municipiului Bucureşti
  • Muzeul Ţăranului Român
  • Muzeul Naţional de Artă al României
  • Arcul de Triumf
  • Palatul Telefoanelor
  • Casa Scânteii
  • Opera Română
  • Hotelul Intercontinental
  • Teatrului Naţional